Aceasta a fost masina care a rezumat el mai bine folozofia Ferrari: cele mai inalte niveluri de performanta si stil. Creata de o echipa condusa de Giotto Bizzarrini, isi datoreaza liniile cercetarilor realizate intr-un tunel de vant. Popularitatea si-a castigat-o nu numai in urma nenumaratelor curse castigate, dar si datorita caracteristicilor atipice cumulate: aspect uimitor, un sasiu extrem de competitiv si motor V12 de “rasa pura.” Modelul 250 GTO a fost punctul culminant al dezvoltarii seriei 250 GT pentru curse, ramanand insa in acelasi timp o masina rutiera. Si-a facut debutul la o conferinta de presa anuala Ferrari, in Ianuarie 1962 si a fost singurul model cu motor frontal pe display, in timp ce masinile cu un singur loc si omologii sai de curse sportive, aveau cu toate o configuratie mediana a motorului.

Modelul 365 GTB4, cunoscut si sub numele de “Daytona”, ca recunoastere a victoriei lui P4, s-a bucurat de un succes rasunator, atat in plan comercial, cat si in competitiile sportive. De fapt, nu mai putin de 18 versiuni berlinetta au fost concepute pentru curse si utilizate de echipele Chinetti-NART, Pozzi, Filipinetti, Swaters si Hoare. In unele cazuri au fost utilizate caroserii din aluminiu, in altele s-a apelat la otel, insa cele mai usoare au fost realizate de cei de la Carrozzeria Scaglietti. Motoarele au fost, de asemenea, imbunatatite si suspensia adaptată pentru utilizarea in curse.

Anuntat de Enzo Ferrari in Septembrie 1983 si prezentat la Salonul Auto de la Geneva in Martie 1984, GTO (cunoscut neoficial si ca modelul cu prefixul 288) a reusit sa declanseze un mare val de entuziasm. Numele legendar, stilul uimitor cu amprenta Pininfarina, motorul cu o putere aparent inepuizabila (2,8 litri și 8 cilindri) si utilizarea pe scara larga a materialelor compozite, au făcut ca GTO sa fie cel mai aproape de o masina de curse. GTO a fost adevaratul punct de plecare pentru “Sindromul Supercar”, aratand ca exista o piata pentru productia cu volum redus, pentru masini sport cu performante extreme, la aproape orice cost! Inainte chiar ca oamenii sa isi fi primit modelul GTO comandat, contractele erau vandute, uneori de mai multe ori, iar la fiecare schimbare de proprietar, vanzatorul din acel moment incasa un profit generos.

Creat special pentru a sarbatori cea de-a 50-a aniversare a lui Ferrari, modelul F50 a fost cel mai apropiat de o masina de Formula 1, pe care compania l-a construit vreodata. Avand in vedere abordarea fara compromisuri, purista, la performante ridicate, F50 a fost lipsit de servodirectie, franare asistata de putere si ABS, dar a folosit extensiv materiale compozite sofisticate, tehnologie de constructie si aerodinamica inspirate din F1. Modelul F50 a fost “masina extrema” Ferrari din anii ’90, preluand stafeta de la F40. Asemenea modelului F40, si F50 a fost un model care celebra un eveniment, si anume implinirea a 50 de ani de productie de masini Ferrari (desi in realitate era un pic cam devreme). La dezvelirea noului model de la Salonul din Geneva din 1995, presedintele Ferrari, Luca Di Montezemelo, a declarat ca doar 349 de exemplare vor fi produse, cu unul mai putin decat credeau ei ca vor puteau vinde.

Michael Schumacher si-a petrecut mult timp testand modelul 430 Scuderia pe toata perioada dezvoltarii acestuia, aplicand cu grija metodele care l-au consacrat pe pista auto atatia ani. Toate ingredientele necesare erau acolo: o masina usoara si puternica, confortabila si ergonomica, cu un raport incredibil greutate/putere; aerodinamica cu efect de sol, care face masina mult mai eficienta la viteze mari; putere de franare rapida, garantata de saibe si discuri carbo-ceramice si, in special, “manettino” montat pe volan, care permite soferului sa ajusteze setarile masinii in conformitate cu cerintele acestuia. In timpul carierei de pilot de Formula 1, implicarea celui ce a devenit Campion Mondial de nu mai putin de 7 ori, in ceea ce priveste sistemul “manettino” si comenzile montate pe volan si stransa colaborare cu inginerii si electricienii, au fost cateva dintre motivele sucesului sau extraordinar pe pista de curse. Sugestiile lui Schumacher au avut, de asemenea, o mare influenta in ceea ce priveste dezvoltarea volanului Ferrari pentru Formula 1 in ultimii ani.

Ferrari 488 Spider este ultimul capitol al istoriei Maranello (istorie ce continua) a masinilor sport de top V8, care a inceput cu “Targa” – versiunea superioară a modelului 308 GTB – nemuritorul model 308 GTS – si care a dus in cele din urmă la arhitectura “full spider” convertibila. Rezultatul este cel mai puternic si inovator Ferrari Spider construit vreodata, o masina care imbina perfect extraordinara dexteritate a variantei coupé 488 GTB V8, cu bucuria de a strabate chiar si cele mai dificile drumuri inconjurat de aromele si culorile naturii si acompaniat de inegalabilul Ferrari.