Timp de secole intregi s-a crezut ca tabloul „The mocking of Samson” este de fapt o copie a celebrului tablou al maestrului olandez Jan Steen. Asta pana cand un microscop, in mod obisnuit folosit pentru imbunatatirea procesului de rafinare a uleiurilor Shell a facut posibila o descoperire remarcabila.
Bine ascunsa in depozitele de la Royal Museum of Fine Arts din Antwerp (Belgia) s-a aflat o pictura antica, neglijata si tinuta prin depozite timp de zeci de ani, pentru ca generatii intregi au crezut ca este o copie a tabloului celebrului artist olandez Jan Steen, “The Mocking of Samson”.
Tabloul, care reprezinta o scena din povestea biblica a lui Samson si Dalila, a fost considerat la un moment dat autentic. Dar la inceputul secolului XX, muzeul din Antwerp a declarat ca semnatura este una falsa, iar lucrarea a fost reatribuita renumitului copist flamand Jacques Ignatius de Roore. Unde se afla lucrarea originala a lui Steen a ramas mereu o intrebare fara raspuns.
Totul avea sa se schimbe odata cu anul 2017, cand Muzeul Mauritshuis din Haga (Olanda) pregatea o noua expozitie Jan Steen. Intrigata de tabloul tinut in depozitul din Antwerp, curatorul Ariane Van Suchtelen si restauratorul Sabrina Meloni au mers impreuna la muzeul de arta din Belgia pentru a analiza lucrarea.
La prima analiza, nu parea deloc o copie: stilul era prea similar cu cel din alte lucrari ale marelui pictor, la fel ca si tematica. Si in mod uimitor, semnatura parea si ea originala.
Desi microscopul optic folosit de Meloni putea mari pictura de 40 de ori, restauratorul stia ca nu va fi suficient pentru a stabili adevarul. Pentru a descoperi daca aveau intr-adevar de-a face cu o lucrare originala, avea nevoie sa compare cu metode extrem de sofisticate pigmentii chimici din vopsea cu cei din lucrarile originale ale lui Jan Steen. Iar pentru asta era necesar un microscop extrem de puternic.

Microscopul de scanare cu electroni

Cei de la Muzeul Mauritshuis au contactat Centrul Tehnologic Shell din Amsterdam, care detine un microscop ce scaneaza cu electroni. Miscroscopul poate scana o mostra cu o raza de electroni, oferind informatii referitoare la suprafata obiectului, la structura si la compozitia sa.

Centrul Tehnologic Shell din Amsterdam
“Pentru a confirma daca lucrarea de arta este autentica, trebuia sa analizam elementele chimice din pigmentii de vopsea”,spune Ralph Haswell, un cercetator de la centrul tehnologic. “Cu un microscop cu scanare cu electroni putem sa privim proba marita de 1000 de ori, astfel ca putem vedea toate particulele individuale de pigmenti”.
Aceste microscoape sunt o parte extrem de importanta din munca celor de la Shell cu catalizatorii. Un catalizator este o substanta utilizata pentru accelerarea unei reactii chimice, substante care se gasesc in orice proces chimic sau de rafinare al celor de la Shell. In total, Shell utilizeaza aproximativ 1600 de tipuri de catalizatori diferiti. “Fara ei, rafinariile sau fabricile chimice nu pot functiona, pentru ca procesele ar fi mult prea lente” explica Haswell.
Microscopul trebuie sa examineze compozitia catalizatorilor pentru a identifica eventuale moduri de a le imbunatati, o particularitate a centrului tehnologic.

Parteneriatul stiintific Mauritshuis – Shell

Inca din anul 2012, Muzeul Mauritshuis si Shell au colaborat ca parteneri stiintifici la un proiect inovator de cercetare pe marginea materialelor utilizate de catre Jan Steen. Proiectul a avut drept scop obtinerea unei perspective mai bune asupra operei artistului.
Cronologia operelor sale este greu de stabilit, pentru ca numai 10 din lucrarile lui Steen sunt datate. Pana in acest moment, au fost analizate numai 37 de lucrari ale lui Jan Steen (din colectia Mauritshuis precum si din alte colectii), de pe intreaga durata a carierei sale. Toate lucrarile au fost examinate cu ajutorul unor tehnologii avansate. In Centrul Tehnologic Shell din Amsterdam mostrele de pigmenti au fost analizate cu ajutorul microscopului SEM-EDX, ce a permis cercetatorilor sa stabileasca elementele chimice continute de pigmenti si concentratiile in care acestia sunt prezenti.

Analiza tabloului lui Steen

Pentru a analiza lucrarea in cauza, Sabrina Meloni a luat cateva mostre din vopsea, fiecare de marimea unui varf de ac, din diferite parti ale tabloului. A montat apoi aceste mostre pe bucati mici de rasina, care sa poata fi studiate cu microscopul cu scanare cu electroni.
Intr-una dintre mostre, Haswell si Meloni au descoperit “pamant verde”, un pigment care nu este folosit la scara mare in tablourile din secolul al XVII-lea, dar care este, in schimb, intalnit foarte frecvent in ultimele lucrari ale lui Jan Steen. De asemenea, au mai descoperit prezenta unui strat de baza, si el gasit in ultimele lucrari ale lui Steen.
Tabloul era intr-adevar autentic. “Am gasit niste indicatori grozavi, care ne-au permis sa plasam tabloul intr-un grup de lucrari create de Steen in anii 1670” a spus Meloni.

Haswell si Meloni
Examinarea picturii a scos la iveala, de asemenea, prezenta de “pentimenti”, un cuvant Italian folosit pentru a desemna urmele vizibile ale unor schimbari facute de artist in timpul procesului artistic. Istoricii de arta vad aceste “pentimenti” ca o dovada ca artistul si-a modificat lucrarea in timpul pictarii sale. “Atunci cand copiezi un tablou, pur si simplu te uiti la el si faci o copie. Insa daca tabloul este o lucrare de arta autentica, atunci vom gasi dovezi clare ca artistul s-a razgandit in timp ce o picta”, explica Meloni.
Starea tabloului era cu adevarat frapanta. “Era putin murdar si avea niste straturi de lac ingalbenit, care trebuiau inlaturate, dar dincolo de asta era aproape intact”, a mai explicat Meloni. De asemenea, si alte surse din cadrul Muzeului Mauritshuis au opinat ca vopseaua arata de parca tocmai fusese scoasa din atelierul artistului. In plus, unul dintre straturile de vopsea continea chiar un fir lung de par. “Desigur, nu se poate spune cu certitudine, insa autoportretele lui Jan Steen il prezinta pe artist purtand par lung, negru si ondulat”, adauga Meloni. “Imi place sa cred ca este parul lui”, mai spune ea.
Analizand spatele lucrarii, specialistii de la Mauritshuis au constat ca nu a fost niciodata intins pe o alta panza, ceva foarte rar pentru tablourile datand din secolul al XVII-lea. Chiar si mai neobisnuit este faptul ca panza este inca atasata de sasiul original, si are cuiele originale.
Lucrarea fost vedeta expozitiei care a avut loc in luna februarie la Muzeul Mauritshuis din Haga.
Manfred Sellink, directorul Royal Museum of Fine Arts din Antwerp, unde lucrarea a fost considerata un fals si tinuta in depozit, a spus ca “muzeul este inchis pentru lucrari ample de renovare”. “Am profitat de aceasta ocazie pentru a trimite lucrarile noastre ca ambasadori catre muzee straine, pentru a fi expuse” a mai adaugat el. Directorul a vorbit si despre cooperarea indelungata cu muzeul din Antwerp, care a avut ca efect expozitii foarte interesante. “Restaurarea acestei picturi, care a condus la atribuirea sa lui Jan Steen este un rezultat extraordinar al acestui parteneriat special. Multumita celor de la Mauritshuis, KMSKA a fost imbogatit cu un Jan Steen autentic”, a conchis Sellink.
Jan Steen (1626-1679), pe numele sau real Jan Havickszoon Steen este considerat unul dintre cei mai importanti pictori din Epoca de Aur olandeza, alaturi de Rembrandt, Vermeer si Hals. Celebre pentru portretizarile spirituale, vii si adesea haotice ale interactiunilor dintre oameni, lucrarile sale au dat nastere sintagmei olandeze “o gospodarie Jan Steen”, folosita pentru a indica o casa extrem de dezordonata si murdara.